Articulaţia umărului include humerusul şi o cavitate pe omoplat, numită glenă. Glena este înconjurată de un fibro-cartilaj, care măreşte suprafaţa de contact între ea şi humerus, care se numeşte burelet. Bureletul este ca o bordura pe marginea « glenei » omoplatului, care ajuta la mentinerea capului humerusului in articulatie.

Umărul este articulaţia corpului care se luxează cel mai uşor.

Prima luxaţie poate surveni în cazul unui accident violent (sport, moto….) sau ca urmare a unei căderi.

În cazul unui accident, luxindu-se, capul humeral smulge o parte a bureletului (a bordurii anterioare al gleneii) şi detaşează capsula în mod normal fixată pe os.

Absenţa frecventă a cicatrizării acestor leziuni favorizează recidivele, care se exprima prin instabilitate. Cu cât prima luxaţie intervine mai devreme, cu atât mai ridicat este riscul de recidivă. De exemplu, atunci când prima luxaţie survine la 20 de ani, în mod statistic riscul de recidivă este de 80%, iar după 50 de ani recidivele sunt mai rare, sub 10%. Traumatismul necesar unei noi luxaţii va fi din ce în ce mai puţin important de-a lungul recidivelor, uneori apar luxaţii chiar în timpul somnului.

Figura 1 extremitatea humerusului se luxează înainte!

Pacienţii pot prezenta uneori episoade de sub-luxaţii.

Aceste sub-luxaţii se repun la loc spontan la capătul câtorva secunde, însă umărul rămâne instabil şi mai ales dureros.

Această durere se se asociaza uneori ca o teamă de anumite poziţii, mai ales în momentul aruncării unui obiect sau a armării braţului (de exemplu, serviciul la tenis, dormitul cu mâinile la spatele capului, etc).

Pacientul are impresia că umărul urmează să se dezloce.

Radiografia este primul examen ce trebui realizat pentru a exclude eventualele fracturi. Examinarea care ne dă cele mai bune informaţii este artroscanerul. Injectarea unei substanţe de contrast radiologică în articulaţie urmata de un scaner, arată faptul că, capsula s-a detaşat de la extremitatea omoplatului. Aceasta trebuie reataşată.

Aspect intra articular a unei leziuni ale bordurii ( burelet)  articulare ( Bankart)

 

Reeducarea. Ea demarează a doua zi după intervenţie. Aceasta se face conform unei scheme care va fi dată pacientului înainte de plecarea sa şi va servi drept bază pentru urmările reeducării. (a se vedea planul de reeducare încărcat pe site).

Care sunt posibilele complicaţii ?

• Recidiva : procentajul de recidivă variază între 3 şi 6% pentru tehnicile artroscopice.

• Algodistrofia este o reacţie imprevizibilă de natură necunoscută şi care după o etapă inflamatorie conduce la fenomene de rigiditate apropiate de capsulita retractilă.

• O capsulită retractilă sau „umărul îngheţat” este foarte rara,. Este vorba despre o redoare de umăr care se poate întinde pe mai multe luni. Recuperarea se face incet, progresiv după zeci de şedinţe de kinetoterapie.

• Este posibil un hematom.

• Infecţia post-operatorie se stăpâneşte destul de uşor atunci când diagnosticul este precoce (dureri pulsatile, umflare şi roşeaţă mare). Întotdeauna este posibilă o reintervenţie. Infecţiile după artroscopie sunt rare.

In prezent datorită implanturilor performante, rezultatele arthroscopice, sunt net superioare tehnicii clasice, vechi unde se facea o incizie de 15 cm, se taiau muschi ca sa se ajunga pina la articulatie unde se fixa « bureletul » desprins.

Aspect intra articular cu fixarea bureletului ( bordurii) in articulatie

 

Citeva cuvinte despre tratamentul chirurgical ?

Tratamentul chirurgical este indicat de multe deja după al doilea episod de luxare. Tratamentul instabilităţii dovedite este în esenţă chirurgical. Durata de spitalizare est de 1-3 zile in functie de tehnica utilizata. Tehnicile recente de fixare capsulo-ligamentare antero-inferioare (intervenţia Bankart) sunt în prezent executate prin artroscopie (endoscopia articulaţiei) prin intermediul a 3 incizii mici (1 cm).

Principiul constă în strângerea şi fixarea pe glenă a complexului burelet / ligament / capsula”, care este dezlipit şi rupt.

Să nu uităm că artroscopia a revoluţionat deja tratarea patologiilor articulare ale genunchiului. Este rândul umărului. Înainte aceste intervenţii chirurgicale necesitau incizii largi, o durată de spitalizare prelungită pierderi de singe si complicatiile erau mai frecvente. Chirurgia numită „deschisă” utilizind alte procedee, se mai efectueaza doar în anumite cazuri (prea multe episoade de luxaţii, leziuni osoase).

Astăzi, datorită tehnicii minim invazive, asistată prin fibră optică şi video, gestul chirurgical, anestezia şi urmările operatorii sunt mai usoare. Sub controlul direct video, chirurgul va repara leziunile; deseori putem folosi implanturi bioresorbabile (resorbţie după aproximativ 2 ani). Nu mai este nevoie de o nouă intervenţie pentru a scoate implantele şi nu sunt păstrate în corp implanturi metalice.

Intervenţia Bankart pentru instabilitatea cronică a umărului (tehnica artroscopică).

Aspect intra articular cu fixarea bureletului ( bordurii) in articulatie

 

Ce se intimpla dupa intervenţia chirurgicala ?

Pansamentele sunt refăcute la 3 zile, timp de 15 zile. Braţul este imobilizat într-o eşarfă în poziţia „strâns lângă corp” pentru aproximativ 4 săptămâni.

În a doua săptămână se începe o reeducare uşoară evitând rotaţia externă.. Aceasta include 2 etape:

• între 1 şi 2 luni se recuperează numai mobilitatea, cu ajutorul exerciţiilor practice (cu un baston, de exemplu).

• atunci când mobilitatea a revenit şi umărul nu mai este dureros, se continuă întărirea muşchilor periferici sub controlul unui kinetoterapeut. Se poate lua în considerare reluarea unei activităţi normale la capătul a două luni. Reluarea unei activităţi sportive care nu solicită braţele, precum alergatul, poate fi prevăzută la sfârşitul celei de-a doua luni. Privitor la reluarea tuturor activităţilor sportive, aceasta poate avea lor dupa patru luni.